Feeds:
Posts
Comments

Archive for September, 2012


Doctrine politice: Liberalismul (I)
Categorie:   DE COLECTIE  Autor:  Camelia POP  Data:  11.09.2012  Ora:  15:31  Citiri:  204

Unii văd în Bine tot ceea ce este în rezonanţă cu natura, alţii tot ceea ce se apropie de perfecţiune sau tot ceea ce se identifică cu fericirea. În viziunea lui Spinoza, Binele este egal cu Fericirea născută din unirea deplină cu Dumnezeu.

O societate bună şi fericită se formează în jurul individului liber în constiinţă şi acţiune. Fericirea şi libertatea, în sens pragmatic, sunt legate de căutarea sensului vieţii, a împlinirii individuale, în funcţie de contextul social, politic, cultural şi religios.

Pentru filosoful scoţian Adam Smith ”a fi fericit înseamnă a trăi liniştit şi satisfăcut” adică sănătos şi mulţumit de bunăstarea proprie.

Utilitariştii susţin că menirea omului este să caute fericirea nu numai în folosul  propriu, ci şi în folosul celorlalţi şi că libertatea  conduce mai mult spre fericirea colectivă decât constrângerea. ”Umanitatea câştigă mai mult când îl lasă pe fiecare individ să trăiască  aşa cum vrea, decât atunci când îl constrânge să trăiască cum vor alţii” (John Stuart Mill, Despre libertate, Humanitas 1994)

Filosoful englez John Stuart Mill, abordând problema libertăţii individuale, afirma că în domeniul vieţii private  societatea nu trebuie să intervină prin nici un fel de constrângeri. Domeniul vieţii publice, continuă filosoful, este supus jurisdicţiei legilor, care se aplică pentru a proteja cetăţenii si nu pentru a pedepsi pe cei care gândesc liber.

John Stuart Mill, referindu-se la sfera libertăţii umane, arăta că aceasta cuprinde: libertatea de conştiinţă, libertatea cuvântului, libertatea de gândire şi de spirit, de atitudine în toate chestiunile practice sau speculative, ştiinţifice, morale sau teologice, libertatea de a ne făuri în viaţă planuri potrivite propriei noastre firi, libertatea de a face ceea ce dorim cu condiţia de a nu aduce daune celorlalţi.

Statele din vechime credeau că sunt îndreptăţite să impună conduita individuală pe temeiul faptului că statul este interesat de sănătatea fizică şi mentală a cetăţenilor.

În lumea modernă, unde există separaţia dintre autoriatea spirituală  şi autoritatea temporală, comunităţile politice au limitat amestecul prea mare în viaţa particulară a  indivizilor.

Pe temeiul  libertăţii şi a drepturilor individului, dobândite prin naştere,  gânditorii secolelor XVII şi XVIII au elaborat un curent  ideologic şi social-politic, LIBERALISMUL. Câteva dintre ideile fundamentale  ale liberalismului pledează pentru libertatea individului, limitarea autorităţii statului şi crearea unei societăţi libere, funcţionale, pe baza principiilor separaţiei puterilor în stat, a supunerii faţă de legi şi a sistemului reprezentativ.

Din punct de vedere economic,  liberalismul  a susţinut intervenţia minimă a statului în economie, proprietate privată, iniţiativă individuală, libera concurenţă şi bunăstare economică.

Liberalismul, reprezentând un stadiu înalt al gândirii politice, susţine afirmarea individului în raport cu puterea. Un stat liber şi democratic respectă libertatea individului şi asigură implicarea sa în actul de guvernare.

Bibliografie:
John Stuart Mill, Despre libertate, Editura Humanitas, 1994.
Francisco Vergara, Temeiurile filosofice ale liberalismului, Editura Nemira, 1998.

http://www.ftr.ro/doctrine-politice-liberalismul-i-59737.php

Advertisements

Read Full Post »