Când ploaia te-atinge,
tu taci
și astepți printre ramuri
străluciri de ape și lumi însorite.
Când frunzele tale se-namorează
de ochii zeilor albastri,
tu știi că ele nu vor muri.
Posted in Poeme on March 31, 2012| Leave a Comment »
Când ploaia te-atinge,
tu taci
și astepți printre ramuri
străluciri de ape și lumi însorite.
Când frunzele tale se-namorează
de ochii zeilor albastri,
tu știi că ele nu vor muri.
Posted in Poeme on March 31, 2012| Leave a Comment »
Diminețile ivite la ferești
alungă daimonul nopții
și pe te turla bisericii tresar
cucii cântărilor noastre.
In depărtări se aude:
“Cristos a Înviat!”
Zgura galbenă de pe zid
alunecă dureros.
Dumnezeieștile învieri
nu vor ajunge ceasul
ce ne desparte.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
Dor de vremuri,
de ceasuri rostogolite-n oceane albastre,
de Chagall când trecea cu sărutul
pe lângă inimi zdrobite.
Zile și nopți,
privirile se topesc
voluptoase în soare.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
Departe…
mireasa și mirele
prin bolta cerului
s-au dus…
miri niciodată soți,
văzduhul le era de-ajuns.
Uneori coborau prin gări,
să privescă cum
trenurile lor porneau,
unul la dreapta,
altul la stânga.
Înapoi în văzduh își spuneau
gările nu sunt pentru noi,
ne străpung aerul ce ne desparte.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
Mă așez lângă tine
într-un vis,
trandafirul a incremenit
undeva într-o gară,
trupul lui stă acum
atârnat pe perete
ca o icoană.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
El n-anvățat lângă mine
decât să se spele
cu albastru de apă cernută,
să-și pieptene părul
cu albul degetelor mele.
el cu ochii deschiși abia seara,
în brațele femeii sara.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
Se tipăresc săruturi
pe cartea mare
cât un cuvânt
și ospățul e gata.
Mesenii dansează în versuri,
doi câte doi,
sărutul pe verso.
Mireaso,
sub lună când apari
viorile să-ți cânte
din slova fierbinte.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
Sângele curge printr-o venă păgână,
somnul flămând se hrănește.
E noapte, tot mai noapte,
doar negrul aleargă prin vene.
se aude departe
clipa pierdută, captivă-ntr-o slovă
și poetul pe culmi nu-și amintește.
Posted in Poeme on March 22, 2012| Leave a Comment »
Rănile vor cădea
odată cu mine,
nimeni nu va ști,
pământul se va-nroși.
La marea întâlnire,
pe catifelate zări,
vor zbura păcatele mele.
Lumina din gând,
peste straiele grele,
va cădea suspinând.
Posted in Poeme on March 18, 2012| Leave a Comment »
Să scriu cu litere însângerate
în flacăra nemărginirii,
să am deasupra un cer
nu plin de stele,
ci de vapaia gndurilor lumii.
Să urc pe muntele iubit
în somn să mi te arăți,
mistere să-mi dezvălui,
să scriu nescrise rânduri
în cartea de povești.
Dă-mi Doamne alte slove
mai potrivite să-ți dezvălui taina,
mintea cea dintâi în stare de mirare
să prindă sensul gândurilor tale.